9:00 - 16:00

Program Birou: Luni - Vineri

Sunați acum pentru programări

Facebook

Linkedin

9:00 - 16:00

Program Birou: Luni - Vineri

Sunați acum pentru programări

Facebook

Linkedin

 
Gociu & Asociatii > Blog  > Când se pierde dreptul la moștenire? O întrebare cu implicații majore!

Când se pierde dreptul la moștenire? O întrebare cu implicații majore!

cand se pierde dreptul la mostenire

Moștenirea este definită drept procedura prin intermediul căreia bunurile unei persoane decedate se transmit către moștenitorii săi. Pentru a avea drept la moștenire, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe condiții esențiale, după cum urmează:

• să aibă capacitate succesorală, adică să existe și să fie prezentă în momentul deschiderii procesului de succesiune;
• să aibă vocație la moștenire, adică să nu fie înlăturată de un alt succesibil;
• să nu fie nedemnă de a moșteni.

Această din urmă condiție indică faptul că există împrejurări când se pierde dreptul la moștenire. Ele sunt definite clar în legislația românească și îți pot fi explicate de un avocat Drept civil.

Înainte de a înțelege însă când se pierde dreptul la moștenire, trebuie cunoscute o serie de informații generale referitoare la tipurile de moștenire: legală și testamentară.

Diferențe între moștenirea legală și cea testamentară

Succesiunea legală se realizează atunci când este stabilit prin lege cine sunt moștenitorii și ce cote trebuie să primească. Patrimoniul unui defunct se împarte conform acestor reguli atunci când nu există un testament, caz în care moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului.

Descendenții (de exemplu copiii sau nepoții) și ascendenții (în primul rând părinții) au vocație la moștenire indiferent de gradul de rudenie, în timp ce colateralii (frați sau veri) sunt îndreptățiți la succesiune numai până la gradul al patrulea, inclusiv.

Al doilea tip de succesiune este cel realizat pe baza unui testament lăsat în urmă de defunct, care a specificat în acest document cine sunt moștenitorii și ce cote le revin. Prin testament, se poate dispune ca fie totalitatea, fie o parte din bunurile mobile și imobile ale testatorului să revină uneia sau mai multor persoane, clar indicate.

Există două tipuri de testamente: olografe, adică încheiate prin scrierea de mâna de către testator, care datează și semnează documentul, sau în formă autentică, adică autentificate de un notar. Un exemplar al unui act din a doua categorie este păstrat în arhiva biroului notarial.

Când se pierde dreptul la moștenire?

Printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană, pentru a avea drept la moștenire, se numără și cea de a nu fi nedemnă de a moșteni.

În lege sunt indicate două situații în care o persoană este nedemnă. Există, pe de o parte, nedemnitatea de drept, în următoarele două situații:

• persoană condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;
• persoană condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului.

Pe de altă parte, există și o așa-numită nedemnitate judiciară, care definește trei situații când se pierde dreptul la moștenire:

• persoană condamnată penal pentru săvârșirea, cu intenție, împotriva celui care lasă moștenirea a unor fapte grave de violență, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
• persoană care, cu rea-credință, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
• persoană care, prin dol sau violență, l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Acestea sunt principalele situații când se pierde dreptul la moștenire. Pentru detalii suplimentare, apelați cu încredere la specialiștii din cadrul Gociu & Asociații!

Fara comentarii

Lasa un comentariu